Acum ceva timp m-a întrebat bunica "Auzi mamaie, ție ți-a dat cineva vreun ban că te-ai dus în Piață?"
Ia loc bunico, iți voi răsplăti lecțiile de integritate pe care mi le-ai dat când eram mic, cu o poveste despre libertăți adevărate, demnitate și principii.
Când îmi spuneai tu că banii sunt ochiul dracului, să nu mă las cumpărat, eu te ascultam, ce-i drept, nu prea ințelegeam mare lucru pe atunci. Odată cu trecerea timpului, vorbele tale îmi răsunau în gând, nâșteau întrebări, neclarități, parcă mă afundam în alte și alte incertitudini "cine să mă cumpere?" "de ce ar vrea asta?" și altele.
Când tu îmi spuneai să fiu bun, să fac ce cred că e bine, chiar dacă nimeni nu mă vede, eu te ascultam, nu prea făceam diferența între bine și rău pe atunci. Odată cu trecerea timpului, vorbele tale au ajuns să îmi ghideze alegerile pe care le fac.
Când îmi spuneai tu să îmi aleg cu grijă oamenii care mă inconjoară, eu te ascultam, nu era prea multă lume în jurul meu pe atunci, nu aveam multe de ales. Odată cu trecerea timpului, au apărut și au dispărut mulți oameni din viața mea, dar să știi că m-am gândit la vorbele tale de fiecare dată când am întâlnit un om.
M-ai învățat să nu pun preț pe material, chiar dacă mulți fac asta, m-ai invățat ce inseamnă integritatea, m-ai învățat să respect oamenii, chiar dacă nu sunt respectat în aceeași măsură. Mi-ai oferit puterea pe care tu nu ai avut șansa să o arăți.
Moralitatea, corectitudinea, perseverența și curajul meu sunt roadele muncii tale, iar eu le voi purta peste timpul care iti inăsprește mâinile și îți albeste parul.
Bunica mea nu mai votează pesede. A ta?
No comments:
Post a Comment