(a)Normalitate

Ești normal. Ce înseamnă defapt să fii normal? Să fii sclav, mai pe scurt. Sclavul unor norme sociale create de noi, cărora tot noi ne supunem. Sclavul unor legi create de oameni. Dat fiind faptul că absolut nicio ființă nu este perfectă, nimic din ceea ce creăm nu o să fie in veci perfect. Așadar, sclavul unor legi imperfecte care încearcă să stabilească o barieră între legal și ilegal, între normal și anormal. Într-o lume în care trebuie... nimic, in esență. Nu, nu sunt nebun pentru că am îndrăznit să scriu așa ceva. "dar ceva tot trebuie". Nu, chiar nu trebuie nimic, facem totul pentru că vrem, îndrumați de aceleași norme imperfecte. Facem totul pentru că "trebuie"  să fim normali. "Trebuie să mâncăm". Nici pe departe, ne hrănim pentru ca vrem să ne menținem în viață, pentru a putea în continuare să fim supuși. "Trebuie să respectăm regulile". Hmm, nu. Așa cum am precizat, regulile scrise sau nescrise sunt create de oameni, așadar niciodată perfecte. Într-o oarecare măsură sunt bune și regulile la ceva. Ghidează mințile mediocre spre formarea unui ideal în viață și atingerea lui. Nu.

Acest text nu instigă la nerespectarea regulilor decât în cazul în care este greșit înțeles.